Inovarea – un proces structurat

Inovaţia este un buzzword folosit destul de mult în contextul actual de business. Nu rareori, auzim afirmaţii ale specialiştilor conform cărora succesul companiilor depinde de capacitatea acestora de a inova. Înainte de a analiza mai atent acest subiect, este util să vedem în ce constă mai exact acest termen.

În Business Dictionary (2019), constatăm că inovarea este procesul traducerii unei idei sau invenţii într-un bun sau serviciu ce creează valoare şi pentru care clienţii ar fi dispuşi să plătească. Desigur, acest proces nu este limitat doar la produse şi servicii, astfel că multe companii, cunoscute şi ca industry disruptors, au folosit inovarea la nivelul modelului de business, fapt ce le-a asigurat poziţia de liderii pe segmentele lor de piaţă. Pentru astfel de cazuri avem deja exemplele clasice ca Uber, compania de taxi ce nu deţine maşini, sau Airbnb, compania ce oferă servicii de cazare, dar care nu deţine proprietăţi.

Chiar dacă de multe ori procesul de inovare poate părea abstract, bazându-se pe o sclipire de moment al unor oameni creativi, aceasta are şi o dimensiune foarte specifică, bugetele alocate de către companii pentru cercetare & dezvoltare (R&D) fiind în creştere și atingând o cotă chiar şi de 7% din cheltuielile companiilor după cum informează Harvard Business Review (2019). Tot din studiul HBR, se poate observa că, marea majoritate a companiilor alocă un buget mai scăzut publicității, fapt ce ne poate duce la concluzia că într-adevăr acestea au început să înțeleagă importanţa studierii comportamentului consumatorului şi a nevoilor acestuia, în detrimentul abordării tradiţionale, de tip „push”, a produsului.

Acum că avem contextul în care se realizează procesul de inovare, este bine de știut faptul că practicienii au dezvoltat metodologii prin care partea creativă să poată fi ușorc omplementată de abordarea analitică într-o manieră structurată. Prin urmare, au rezultat metodologii precum:

• Lean Six Sigma – folosită în preponderenţă pentru optimizare şi eficientizare;
• Agile – metodologie practicată în special pentru dezvoltarea de software, dar care este abordată și ca un nou mod de a lucra la nivel organizațional datorită flexibilității crescute pe care o promovează raportat la schimbările din industrie, independent de profilul acesteia;
• FORTH – unde procesul de inovare este văzut ca o călătorie a descoperirii clientului final, tot fluxul fiind mapat pe o hartă în care fiecare etapă are checklist-uri bine definite;
• Design Thinking – ce prinde o amploare din ce în ce mai mare atât în rândul oamenilor de marketing cât și în dezvoltarea de produse.

În Design Thinking accentul este pus pe empatie și capabilitatea de a te pune în locul beneficiarului produsului/serviciului, denumit și persona, în jurul căreia se va derula întreg procesul de inovare și dezvoltare. O altă regulă de bază a metodologiei este aceea de a pleca de la identificarea unei probleme reale cu care potențialul client se confruntă. Astlfel că, după observarea acestuia și definirea profilului, procesul continuă cu fazele de ideație, prototipare și testare, după cum pot fi observate în schema de mai jos, alături de activitățile ce stau la baza fiecărei etape:

Desigur, în final orice business va căuta justificarea implementării unei astfel de metodologii in termeni de câștiguri aduse odată cu adopția acesteia.

Într-un studiu Forrester despre IBM Design Thinking, unul dintre pionierii în dezvoltarea și adopția acestei metodologii, aflăm despre următoarele beneficii:

• încantarea clienților și creșterea profiturilor prin design-ul de soluții ce satisfac nevoile utilizatorilor;
• identificarea și investirea în proiectele cu cel mai mare impact rezultând în reducerea riscului și a îmbunătățirii rezultatului final;
• micșorarea timpului de lansare în piață, ceea ce duce la scăderea de costuri și dobândirea de avantaj competitiv;
• energizarea anagajațiilor prin creativitate, colaborare și rezultate îmbunătățite.

Un alt avantaj,ce merită menționat, este că aplicarea acesteia este destul de amuzantă oferindu-ți de multe ori senzația că întregul proces este un joc, iar cand invățarea este imbinată cu plăcutul, știm cu toții care este rezultatul.

Dacă cele aflate mai sus v-au făcut curioși si ați dori să aflați mai multe despre metodologie și despre cum este aplicată aceasta, există în București numeroase opțiuni de a lua contact cu Design Thinking.

Unde și cum?

• Design Thinking Society, unul dintre organizatorii Design Thinking Forum pune la dispoziție diferite variante de cursuri pentru curioșii care vor să își dezvolte cunoțințele despre această metodologie.
• De asemenea, Google a lansat prin Atelierul Digital, modulul de Inovație prin Design Thinking, unde doritorii se pot înscrie gratuit la un workshop ce adresează metodologia.
• O altă opțiune, la îndemână, ar fi aplicația Meetup ce poate fi o bună sursă de informare în ceea ce ține de evenimente despre Design Thinking, și unde, de obicei, intrarea este gratuită.

În concluzie, dacă sunteți interesați de procesul de invoare există diferite metodologii care să vă ofere un punct de plecare și o structură, dar mai ales diferite tips & tricks care vor face colaborarea din cadrul echipei, nu numai una productivă ci și una foarte placută.

Articol scris de Alin Bădulescu, membru IAA Young Professionals Romania.