Dieta de detoxifiere de știri false în era digitală

Într-o generație născută cu smartphone-ul și tableta în brațe, controlată de cultivatorii big data prin ridicalizare și polarizare, asistăm oare la un ciclon de nativi digital sau naivi digital?

Ultimii trei ani ne-au oferit suficiente dovezi de a vedea cum se produce manipularea în masă prin social media. Astfel, un proces inedit vine dintr-un experiment al guvernului italian, în cooperare cu aceste companii, precum Facebook și Google, cu obiectivul de a pregăti o generație de studenți care au prins deja rădăcini în social media ca să recunoască știrile false și teoriile conspirației care circulă pe internet. Laura Boldrini, președinta Camerei Inferioare a Parlamentului declara că ,,știrile false ne umplu de otravă porția zilnică de internet și ajungem să fim infestați chiar fără să ne dăm seama. Apoi este firesc să le oferim acestor tineri posibilitatea să se apere de minciuni”. Programul început anul trecut este parte a unui efort internațional din care fac parte Grecia și Malta. Copiii nu doar că sunt învățați să recunoască știrile false ci să le vâneze, să își creeze propriile bloguri sau conturi sociale pentru a expune critic minciunile și felul în care le-au sesizat.

Devenită un fenomen global, propagarea de știri false este un aspect care vizează pe toată lumea și determină guvernele la acțiuni concrete. De exemplu, Guvernul Malaysiei pedepsește infracțiunea răspândirii știrilor false cu închisoarea de până la 10 ani.

Cu doar câteva săptămâni în urmă, un grup al giganților tech, precum Google, Facebook și Mozilla, și-au luat de bunăvoie angajamentul de a respecta noile standarde ale Comisiei Europene privind combaterea dezinformării prin știri false, semnând Codul UE de practică privind dezinformarea.

,,Este prima dată când industria a ajuns la un acord privind aplicarea unui set de standarde de autoreglementare în lupta cu dezinformarea globală, acord de altfel voluntar”, a apreciat comisarul european pentru economie digitală și societate Mariya Gabriel.” Industria se angajează astfel la o paletă largă de acțiuni, de transparentizarea publicității politice până la închiderea conturilor false și demonetizarea furnizorilor de dezinformare”, a comunicat comisarul.

Mai cu seamă că ați auzit deja despre GDPR (Regulamentul UE privind protecția datelor) și despre faptul că datele noastre  pot fi adesea o monedă de schimb ce ajung în mâinile unor terți cu sau fără acordul platformelor sau companiilor.

Reprezentanții rețelei Facebook afirmau că pot identifica momentul în care adolescenții, care erau targetul unei companii de publicitate, se simt ,,nesiguri”, ,,lipsiți de importanță” și ,,au nevoie de mai multă încredere”. Facebook își extrage informația printr-un proces automatizat pe care specialiștii îl numesc ,,interferență a atributelor neexprimate”. Altfel spus, rețeaua poate intra în posesia datelor în urma unui proces care seamănă foarte mult cu deducția logică pe care o utilizează un om, fiind vorba despre inteligența artificială. În spiritul libertății de exprimare și networking-ului, o societate în care sfera publică nu se autoreglează, ci e dirijată de algoritmi activați de câțiva capabili să ,,îi momească și cumpere”, este o societate algoritmică, nu una democratică.

Societatea ar trebui să dezvolte antibiotice culturale pentru epidemia dezinformării, iar pentru aceasta este nevoie ca inovația să cuprindă toate nivelurile: de la organizational la cel social, educațional și legislativ.

Articol scris de Maria Cușnir, membru IAA Young Professionals.