Minimalism VS Consumerism

„Brand-urile vorbesc, așadar, despre diferențiere și imagine”, afirmă Wally Olins.

Într-o eră în care există o multitudine de brand-uri, fiecare încercând să câștige un public, consumatorii au început să devină sceptici referitor la ceea ce achiziționează.

Lumea modernă în care trăim poate fi definită ca fiind automatizată, digitalizată, programată să funcționeze în urma unor stimuli tehnologici. Însă, în ciuda acestor avantaje și oportunități de a ne exprima mult mai ușor și simplu în mediul online, consumatorul își dorește să cunoască creatorul și povestea din spatele cortinei.

Noi, consumatorii, suntem influențați de brand-uri care transmit povești cu esență, cu un impact major. Ne dorim să ne regăsim în povestea brand-ului și, astfel, să o „achiziționăm”. Acest fenomen mai este numit de către specialiști „storytelling”. În acest fel, se poate observa dorința și „normalitatea” fiecărui om de a se îndrepta spre brand-urile care conferă autenticitate.

Astfel, mulți consumatori privesc brand-urile naționale, regionale sau de oraș ale țării din care provin ca pe o „detoxifiere” de la livrabilele exportate, cu care au fost obișnuiți ani în șir. Ce-i drept, consumatorul învață să se autoeduce, să ceară informații credibile înainte de a cumpăra un produs sau serviciu și, cum am precizat, să cunoască producătorii.

Globalizarea ne-a ajutat să apreciem și să căutam produse care ne conferă credibilitate, autenticitate și speranță. Povestea din spatele brand-ului, a celui care cultivă legume, a fermierului, a producătorului sunt o nouă tendință bazată pe adevăr și veridicitate.

În acest sens, o nouă provocare a brand-urilor îi vizează pe consumatorii care sunt anti-brand. Totul a pornit de la neîncrederea acestui segment față de brand-urile care nu s-au ținut de promisiuni, care au dezamăgit prin oferta lor sau chiar de la statutul social și mentalitatea depașită a secolului trecut. Astfel, multe start-up-uri au creat ideea de non-branded cu scopul de a răspunde cerințelor unui grup de consumatori care aparțin comunității de anti-brand.

Putem conștientiza că tendința minimalistă va lua amploare datorită unor probleme grave, ce ne afectează, până la urmă, viața, și anume: poluarea, defrișarea pădurilor, încălzirea globală și multe alte catastrofe care amenință bunăstarea mediului și a planetei, în general.

Mai mult de atât, observăm că migrarea către o zonă mai responsabilă de producție nu provine de la producătorii de fast-fashion; astfel, vedem că producătorii mai mici au lansat o alternativă la produsele marilor magazine de modă.

Buy Me Once este un magazin care promovează achiziții de lungă durată, de bună calitate, pentru unele dintre acestea oferind garanție pe viață. O serie vastă de produse oferă astfel de magazine, încercând totodată să recupereze atmosfera cumpărăturilor slow, având obiecte de îmbrăcăminte, accesorii, mobilă, dar și decorațiuni pentru casă și grădină. (Kartman, 2016)

Sublinez că un site ca Buy Me Once este mult așteptat în era consumeristă. Acesta luminează un nou început, fiind ca un reflector binevenit pentru acele companii care, din păcate, au contribuit la obsolescența planificată. De asemenea, website-ul Buy Me Once evidențiază producătorii care stau în spatele produselor lor, cei care le-au proiectat și au curajul să le garanteze aceleași lucruri care confirmă valorile și promisiunile brand-ului. (Somerville, 2016)

Dacă consumatori minimaliști construiesc un mediu prielnic ecosistemului și lumii înconjurătoare,  consumatorii materialiști se vor replia achiziționând produse de care au, cu adevarat, nevoie, fiind mult mai atenți la viața personală, la timpul acordat cumpărăturilor în magazine și cozilor imense în mall, în sezonul reducerilor.

În prezent, vedem această maturizare a pieței la consumatorii care preferă să cumpere direct de la micii producători, de la designeri vestimentari, de la brand-uri organice, eco-, bio-, care urmăresc să educe consumatorii în a fi prudenți față de ceea ce consumă și atenți la modalitățile prin care produsul lor este prelucrat. Este preferat un ambalaj care să nu afecteze mediul înconjurător, într-un design simplu, care comunică atât de mult în această eră digitalizată și „plastifiată”, după un principiu estetic mai vechi, britanic, potrivit căruia „less is more”.

Un exemplu definitoriu este brand-ul Dr. Bronner’s, producător de săpunuri și produse de îngrijire personală certificate organic. Compania încureajează less-consuming-ul datorită produselor –Pure Castile Soup 18-in-1, afirmând 100% replierea spre tendința minimalistă.

În concluzie, se poate vedea o tendință a brand-urilor de a comunica într-o direcție minimalistă și de a-și construi identitatea de brand în jurul unor valori solide.

Articol scris de Andreea Ștefania Șușală, membru IAA Young Professionals Romania.